Home » Știință » Gazeta Matematică – 115 ani de apariţie

Gazeta Matematică – 115 ani de apariţie

Publicat: 27.04.2010

În cei 115 ani de apariţie, Gazeta Matematică a contribuit şi continuă să contribuie la formarea de specialişti, conştiinţe şi caractere. Elevii, profesorii de diverse discipline, matematicienii, inginerii, economiştii şi cercetătorii ce au rezolvat, în timpul şcolii, liceului sau în facultate, probleme din Gazeta Matematică, sau au publicat probleme propuse şi articole în Gazeta Matematică, au fost animaţi de o pasiune pentru matematică, pentru gândirea creativă, pentru demonstraţie şi argumentaţie. Această pasiune era încurajată de un cadru stimulator şi motivant al colaborării la Gazeta Matematică.

De ce Matematica?

De la aparitie, în anul 1895, şi până în prezent,
revista a însemnat un reper important al matematicii româneşti şi o
adevărată şcoală de matematică ce a contribuit la formarea
numeroaselor generaţii de tineri pasionaţi de matematică, din
rândul cărora s-au desprins mulţi matematicieni ce fac cinste
României în întreaga lume. Gazeta Matematică este cea mai
cunoscută revistă de matematică din România destinată tineretului
în vederea dezvoltării şi intăririi învăţământului de matematică.
Revista s-a declarat de la prima apariţie ca o revistă de cultură
matematică pentru tineret.

Soarta Gazetei Matematice este constituită din „urcuşuri şi
coborâşuri”, aşa cum se întâmplă şi cu viaţa unui om. Vitregiile
vremii au fost înfrânte cu ajutorul unor iubitori ai Gazetei
Matematice, şi nu au fost puţini. Şi tinerii şi cei mai în vârstă
trebuie să cunoască aceste aspecte, astfel ca din experienţele prin
care a trecut Gazeta Matematică să se extragă acelea care conduc la
progres, la dezvoltare şi la cunoaştere. Daca Matematica nu
ar fi fost, „nimic nu ar fi fost”: nici roata şi nici calculatorul,
nici tiparul şi nici telefonul, nici Informatica şi nici
Cibernetica. Dar, faţă de toate aceste entităţi materiale
inventate de om, Matematica îl ajută pe om să gândească toată
viaţa, să creeze şi să-şi imagineze, să iubească natura şi pe
semenii săi, să fie emotiv şi curajos, să fie consecvent şi
ordonat, să viseze şi să fie fericit.

Un rol primordial în promovarea matematicii în rândul tinerilor îl
are profesorul de matematică. Acesta trebuie să îşi îndeplinească
menirea de dascăl prin folosirea metodelor didactice şi pedagogice
cele mai adecvate descoperirii studierii matematice de către câţi
mai mulţi elevi şi studenţi. Dascălul trebuie să vadă în elevii săi
nu „elevi buni” şi „elevi slabi”, ci „elevi” ce trebuie să fie
îndrumaţi să-şi descopere aptitudinile către domeniile cunoaşterii
şi să fie încurajaţi să parcurgă „step by step” tainele învăţării
şi descoperirii cunoaşterii ştiinţifice. Elev fiind, acad.
prof. Miron Nicolescu (1903-1975) îşi aminteşte că s-a abonat la
Gazeta Matematică la îndemnul profesorului său de
matematică. Iată ce spunea în acest sens: „Primul contact
cu această revistă nu a fost uşor. Mi se părea că nu voi înţelege
niciodată nimic. Gheaţa s-a spart numai atunci când am văzut că pot
rezolva şi eu o problemă propusă de alţii. A urmat atunci un moment
pe care nu-l voi uita niciodată: momentul în care mi-am văzut o
notă matematică, tipărită în revistă. A urmat apoi un articol, apoi
alte articole. Drumul fusese trasat. De la început am ştiut că nu
voi putea urca mai sus în cercetarea adevărurilor matematice decât
muncind necontenit ” („Academician profesor Miron Nicolescu” de
Solomon Marcus, Gazeta Matematică, nr. 11, 1975). În această notă
profesorul Solomon Marcus îşi aminteşte că
profesorul Miron Nicolescu i-a spus odată „Până la proba
contrarie, pentru mine orice om este bun şi îi acord
încredere”.

Astăzi, profesorul de matematică trebuie să se adapteze la noile
condiţii impuse de noua dezvoltare a societăţii româneşti. Se spune
de către elevi, studenţi şi părinţi că „Matematica este grea, că
este aridă şi că este mult prea abstractă şi teoretică”. Ministerul
de resort, asociaţiile profesionale, comisiile de specialitate şi
în general profesorii de matematică, trebuie să pornească de la
această situaţie în analiza şi definirea programelor de reformă a
sistemului educaţional.

În prezent, în cadrul Uniunii Europene sunt operaţionale diverse
programe de cercetare şi dezvoltare ce au la bază cunoaşterea
ştiinţifică şi tehnologică mondială. De exemplu, în anul 2009, în
cadrul Anului European al Cercetării şi Inovării (European Year of
Creativity and Innovation), sub deviza „Imaginează. Creează.
Inovează”, s-a definit promovarea de demersuri creative şi
inovatoare în diferite sectoare ale activităţii umane. S-a urmărit
promovarea educării în domeniile matematic, ştiinţific şi
tehnologic, a aptitudinilor de bază şi avansate favorabile inovării
tehnologice, precum şi promovarea unei mai strânse legături între
arte, între organizaţii, şcoli şi universităţi.

Începutul – Fondatorii şi „Stâlpii“ Gazetei Matematice

În octombrie 1894, cinci tineri ingineri Victor Balaban,
Vasile Cristescu, Ion Ionescu, Mihail Roco şi Ioan Zottu
(consideraţi fondatorii G.M.), tineri absolvenţi ai Şcolii de
Poduri şi Şosele din Bucureşti (azi Universitatea „Politehnica”
Bucureşti), au luat în discuţie rezultatele slabe
obţinute de candidaţi la examenul de admitere din acel an. În
concluzie, s-a propus înfiinţarea unei reviste romanesti de
matematică pentru „elevii liceelor noastre”. Numele
revistei „Gazeta Matematica” a fost propus de Victor Balaban.
Acesta nu îşi va vedea visul împlinit deoarece se îmbolnăveşte
grav, si va muri la vârsta de 25 de ani. Prima redacţie a revistei
a fost formată din cei cinci tineri ingineri (Victor Balaban a fost
înlocuit cu Constanţa Pompilian, proaspătă licenţiată în matematici
la Bucureşti şi Paris), la care s-au adăugat inginerii Emanoil
Davidescu, Mauriciu Kinbaum, Nicolae Niculescu şi Tancred
Constantinescu şi matematicianul Andrei G. Ioachimescu cu licenţă
în matematică la Paris.

Primul număr al Gazetei Matematice a apărut cu 16 pagini,
la 15 septembrie 1895, după ziua în care a fost testat şi
verificat cu o locomotivă de mare tonaj, Podul de la Cernavodă
(construit sub conducerea ing. Anghel Saligny), cea mai mare
construcţie de acest gen din Europa acelor vremuri. În acelaşi an
s-a alăturat Redacţiei matematicianul Gh. Ţiţeica (rămas în
Redacţie până la sfârşitul vieţii), absolvent din acel an al
Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti. Au urmat A. Davidoglu (1902),
C. Popovici (1903), Traian Lalescu (1905), N. Abramescu (1907).

Deviza Gazetei Matematice „entuziasm, armonie, muncă,
sacrificiu” este opera unor ingineri şi matematicieni.
În anul 1901 revista inaugurează colecţia Biblioteca Gazetei
Matematice cu publicarea volumului „Culegere de probleme de
aritmetică, algebră, geometrie şi trigonometrie”, autori fiind I.
Ionescu, A. Ioachimescu, Gh. Ţiţeica, V. Cristescu, care se va
tipări în mai multe ediţii.
„Stâlpii”Gazetei Matematice sunt consideraţi: Ion Ionescu,
profesor la Şcoala Politehnica, celebrul matematician Gheorghe
Ţiţeica, profesorul de mecanică Andrei Ioachimescu şi inginerul
Vasile Cristescu (autorii culegerii ITIC).
În anul 1909, la o şedinţă a redacţiei ţinută la Valea
Călugărească, s-a hotărât înfiinţarea Societăţii Gazeta Matematică
(la 1 septembrie 1909 Redacţia Gazetei Matematice a fost
transformată în Societate).
În anul 1910, Adunarea Deputaţilor votează Legea privind
recunoaşterea Societăţii Gazeta Matematică, iar Regele Carol I
promulgă legea privind recunoaşterea Societăţii Gazeta Matematică
prin decretul regal nr. 3798. Acest moment este începutul istorie
Societăţii de Ştiinţe Matematice din România (SSMR). Anul acesta,
în septembrie 2010 se aniversează centenarul SSMR.

În primul an au existat 144 abonamente, după care anual numărul
abonamentelor a crescut mereu. Tirajul a crescut vertiginos,
ajungând la mai mult de 50.000 de exemplare în anul 1974, iar în
jurul anilor ’80 Gazeta Matematica se publica în 120.000-140.000
exemplare. În anul 1959, la iniţiativa României, s-a organizat la
Bucureşti şi Braşov, prima Olimpiadă Internaţională de Matematică
(OIM). Următoarea ediţie s-a organizat tot în România, la Sinaia
(în anul 1960).

Începând cu anul 1964, odată cu înfiinţarea Societăţii de Ştiinţe
Matematice (S.S.M.), s-a hotărât publicarea a două reviste, una
pentru elevi (seria B) şi alta pentru profesori (seria metodică şi
metodologică). Revistele se vor numi Gazeta Matematică, Seria A şi
Gazeta Matematică, Seria B.

Evoluţia Revistei Gazeta Matematică

Rezolvitorii de probleme, la început puţini – în număr
de 90 în anul 1950 – se înmulţesc permanent, ajungând la câteva mii
în anul 1974. Fiecare număr al Gazetei conţinea câteva
pagini cu numele rezolvitorilor scrise mărunt, ordonate alfabetic
pe localităţi.

Cuprinsul Gazetei se îmbogăţeşte permanent cu noi
rubrici, de la Articole, Note matematice, Chestiuni de
examen, Bibliografii, la Cereri, Diverse, Probleme rezolvate,
Probleme propuse, Rubrica rezolvitorilor. Sunt cuprinse aproape
toate domeniile matematice: aritmetică şi teoria numerelor,
algebra, geometria (sintetică, analitică, diferenţială,
descriptivă), trigonometria, analiza matematica, logica matematică
etc. Din anul 1980 s-a introdus o rubrica nouă „Probleme de
informatică”. De asemenea, din acel moment au apărut în revistă şi
câteva articole de informatică având în vedere
amploarea informaticii şi interesul tinerilor pentru informatică şi
utilizarea calculatorului. Acest lucru asigura succesul revistei şi
atrăgea mulţi elevi, profesori, matematicieni, ingineri şi
cercetători. Pe lângă toate acestea, redacţia reuşea să ordoneze
rezolvările de probleme apărute în revistă şi să premieze anual pe
foarte mulţi elevi. Această recunoaştere reprezentă şi o
consideraţie pentru activitatea desfăşurată de profesorii de
matematică din şcolile din România.

Trebuie să evidenţiem importanţa redacţiei Gazetei Matematice
privind modul de organizare al tuturor activităţilor legate de
revistă: publicarea problemelor propuse şi a articolelor,
verificarea rezolvărilor trimise la redacţie, publicarea numelor
rezolvitorilor de probleme, publicarea problemelor date la diverse
examene sau concursuri de matematică, publicarea soluţiilor de
probleme, publicarea de articole şi probleme privind perfecţionarea
profesorilor de matematică, publicarea de note matematice,
publicarea de materiale privind activitatea membrilor Societăţii de
Ştiinţe Matematice, azi Societatea de Ştiinţe Matematice din
România (SSMR). «Anul 1950 este un an foarte greu pentru Redacţia
Gazetei Matematice deoarece Statul preia abuziv şi prin violenţă,
fără titlu sau vreo altă formalitate imobilele Societăţii Gazeta
Matematică, respectiv Casa Societăţii Gazeta Matematică din Calea
Griviţei 144 şi Casa de citire Ion N. Ionescu din str. Răsuri nr.
25. Prin acest „act de cultură” s-a distrus fizic Biblioteca
Societăţii Gazeta Matematică» (A se vedea „Istoricul Societăţii de
Ştiinţe Matematice din România” ).

Din anul 1955, redacţia Gazetei Gatematice reuşeşte să
funcţioneze în două camere (de la parter) în localul Facultătii de
Matematică din Str. Academiei 14 (unde se află şi astăzi); după
pregătiri de cinci ani (între 1950-1952 funcţionează pe Bd. 6
martie nr. 69, 1952-1954 Str. Dionisie Lupu, iar în vara lui 1954
în Str. Spiru Haret nr. 6).
În anul 1949 prin unificarea Societăţii Gazeta
Matematică cu Societatea Română de Ştiinţe ia naştere Societatea de
Ştiinţe Matematice şi Fizice din Romănia, care moşteneşte pe baza
unui nou statut patrimoniul celor două societăţi. Preşedintele
acestei noi societăţi a fost acad. Gr. C. Moisil. Societatea de
Ştiinţe Matematice şi Fizice din România organizeză Olimpiada
Naţională de Matematică cu sprijinul financiar al statului, în trei
etape : locală, judeţeană, naţională, preluând tradiţia
concursurilor anuale ale Gazetei Matemaice, care nu aveau o
extindere naţională.
În anul 1964, prin desprindere, se înfiinţarea
Societatea de Ştiinţe Matematice (S.S.M.).

Redacţia Gazetei Matematice, în perioada 1950-1999 a fost
coordonată de următorii redactori şefi: 1956-1968, Sacter O.;
1969-1974, Ionescu-Ţiu Constantin; 1974-1980, Pârşan Liviu;
1980-1995, Teodorescu Nicolae; 1996-1999, Ţena Marcel. Soarta
revistei este strâns legată de istoria S.S.M.R. Conducerea
Societăţii de Ştiinţe Matematice din România de la înfiinţare (în
fapt, istoria SSMR începe în anul 1909 când s-a hotărât înfiinţarea
Societăţii Gazeta Matematică): 1949-1973, acad. Grigore C. Moisil
-preşedinte; 1973-1995 acad. Nicolae Teodorescu – preşedinte; din
anul 1995 acad. Petre Mocanu – preşedinte; din anul 2004 prof. dr.
Dorin Popescu – preşedinte; din anul 2007 prof. dr. Radu Gologan –
preşedinte.

În anul 1956 Societatea de Ştiinte Matematice şi Fizice din
România organizează al V-lea Congres al Matematicienilor Români
unde se propune organizarea Olimpiadei Internaţionale de Matematică
ce va avea loc în anul 1959 în România; în anul 1978 Societatea de
Ştiinţe Matematice şi Fizice din România organizează a XX-a
Olimpiada Internaţională de Matematică.
Centenarul Gazetei Matematice din anul 1995: a fost realizat
numărul jubiliar al Gazetei Matematice (nr. 9/sept. 1995), au fost
tipărite Afişul jubiliar, Diploma jubiliară, Timbrul jubiliar şi 6
întreguri poştale.

După anul 1989, în cadrul redacţiei Gazetei Matematice s-au produs
mai multe schimbări. Tirajul a început să scadă. În anul 1995, în
cel de-al 110-lea an al apariţiei sale, Gazeta Matematică Seria B
s-a tipărit în 8000 de exemplare, iar Seria A în 700 de exemplare.
Apariţia revistei a fost posibilă şi prin atragerea unor
sponsori.

Astăzi, revista şi activitatea de promovare a matematicii este
susţinută de compania Softwin. S-au divesificat
modalitatile de comunicare şi de prelucrare a tuturor informaţiilor
legate de activitatea revistei. Toate aceste forme încearcă să facă
faţă diverselor aspecte negative apărute în ultimii ani privind
interesul tinerilor faţă de matematică, şi în general faţă de
învăţătură şi educaţie. De fapt, dacă se face o analiză mai atentă
se poate deduce că există probabil aceleaşi condiţii negative ce au
determinat pe cei cinci tineri fondatori ai Gazetei Matematice, în
anul 1895, să se gândească la o iniţiativă privind cultura
matematică a tinerilor din liceele româneşti.

Astăzi, evident sunt mult mai multe modalităţi de initiativă, dar
trebuie să remarcăm faptul că intuziasmul şi voinţa unor tineri nu
pot fi planificate şi nici nu pot fi căutate sau controlate. În
concluzie, soluţiile se găsesc tot în manifestările, atitudinile şi
iniţiativele tinerilor noştri, iar ceilalţ -colegi, prieteni,
organizaţii, guvernanţi- au obligaţia să-i sprijine şi să-i
încurajeze.au obligaţia să-i încurajeze.

În zilele noastre, prin utilizarea tehnologiilor IT şi Web există
variate modalităţi de atragere a tinerilor în activitatea de
rezolvare de probleme: http://www.olimpiade.ro, http://www.viitoriolimpici.ro,
http://www.concurs-euclid.ro/,
http://www.cangurul.ro/, http://www.arhimede.ro/, http://www.experior.ro
.

TOP 100: Probleme şi articole în Gazeta Matematică (1895-2005)

Probleme şi Articole publicate în GM (perioada
1895-2005) de către elevi, profesori, matematicieni, ingineri,
cercetatori.
NOTA: Informaţiile privind numărul de probleme propuse şi articole
publicate în G.M. în perioada 1895-2005 sunt preluate din ediţia
electronică a Gazetei Matematice realizată de SSMR şi compania
Softwin. Aplicaţia oferă serviciul „Lista autori”. Datele au fost
preluate manual şi prelucrate automat prin sortare după Nr. Total
de probleme propuse şi articole.

Nr.crt.	Nume şi Prenume	Probleme	Articole	Total
1	Ionescu-Ţiu Constantin D.	2289	16	2305
2	Ionescu Ion	635	421	1056
3	Bătineţu-Giurgiu Dumitru	681	62	743
4	Buicliu Gh.	462	191	653
5	Chiriţă Marcel	349	169	518
6	Panaitopol Laurenţiu	479	18	497
7	Pârşan Liviu C.	460	15	475
8	Linteş Ioan Gheorghe	274	140	414
9	Szőllőssy Gheorghe	368	3	371
10	Simionescu Gh. D.	279	42	321
11	Doboşan Aurel	284	1	285
12	Safta Ion	263	1	264
13	Ţena Marcel	230	31	261
14	Ghermănescu M.	206	51	257
15	Tomescu Ioan I.	230	24	254
16	Ţiţeica Gabriela	145	108	253
17	Thebault V.	131	112	243
18	Teodorescu Nicolae	95	146	241
19	Rotaru Florin	238	0	238
20	Bencze Mihaly	172	62	234
21	Ioachimescu Dumitru	187	40	227
22	Abramecu N.	166	57	223
23	Atanasiu Ionel	199	0	199
24	Mihăileanu Nicolae N.	148	46	194
25	Pavelescu Nicolae	179	14	193
26	Constantinescu Laura	187	1	188
27	Teodorescu Ioan St.	153	28	181
28	Nicula Virgil	153	13	166
29	Andronache Marian	160	5	165
30	Cristescu V.	105	59	164
31	Motrici Cristinel	150	7	157
32	Andreescu Titu	146	11	157
33	Sergescu Petre C.	74	83	157
34	Ionescu-Bujor Constantin Th.	94	62	156
35	Maftei Ioan	148	4	152
36	Apostol Constantin	150	1	151
37	Pop Valer	147	0	147
38	Ghiţă Romiţă	146	1	147
39	Ghiţă Ioan	142	1	143
40	Acu Florin Dumitru	127	16	143
41	Ghioca Adrian P.	134	7	141
42	Stoenescu Alexandru	90	49	139
43	Lalescu Traian	82	56	138
44	Achim Gh.	137	0	137
45	Angheluţă Th.	100	37	137
46	Ene Aurel	136	0	136
47	Tudor Ionel	135	1	136
48	Lascu Mircea Mihai	127	8	135
49	Miheţ Dorel	129	4	133
50	Ţino Ovidiu	97	36	133
51	Predescu Ioan Z.	130	0	130
52	Firu Doru	128	0	128
53	Focşăneanu Mihail I.	76	50	126
54	Gheorghiu Şerban A.	92	33	125
55	Anca Dorinel	119	4	123
56	Costachescu Cezar	117	5	122
57	Radu Dan	120	1	121
58	Cojocaru Daniel	118	0	118
59	Ursărescu Marian	117	1	118
60	Ghergu Marius	111	6	117
61	Săvulescu D.	114	1	115
62	Alexe Ştefan	110	4	114
63	Coşniţă Cezar	103	9	112
64	Florescu Ioan B.	67	45	112
65	Miculiţă Mihai	105	6	111
66	Vulpescu-Jalea Florin	101	10	111
67	Becheanu Mircea	89	21	110
68	Smarandache Ştefan	108	0	108
69	Şerbănescu Dinu	103	5	108
70	Vlada Marin	99	5	104
71	Brânzei Dan	90	14	104
72	Grecu Cristian	102	0	102
73	Caragea Constantin	99	3	102
74	Pop Ovidiu	99	3	102
75	Ilie Romeo	100	0	100
76	Ţifui Stefan	99	0	99
77	Zidaru Vasile	99	0	99
78	Barisien E.N.	93	6	99
79	Sacter Octav	82	16	98
80	Popoviciu Tiberiu	64	34	98
81	Georgescu Corneliu	90	7	97
82	Andrica Dorin	83	12	95
83	Zapan Grigore C.	76	19	95
84	Gheorghiu Gheorghe Th.	67	28	95
85	Vicol-Turcanu Gheorghe	93	0	93
86	Iacob Eugeniu St.	79	14	93
87	Marnescu Damian	92	0	92
88	Bostan Gh.	90	2	92
89	Sireţchi Gheorghe	84	8	92
90	Roşu Alexandru	66	26	92
91	Cocea Th. Gheorghe	84	7	91
92	Secleman Dan	89	0	89
93	Molea Gheorghe F.	88	1	89
94	Niculescu Liliana	87	2	89
95	Abasohn Ernest	77	12	89
96	Nicolau Constantin H.	79	9	88
97	Ottescu Constantin	79	9	88
98	Zapan Gheorghe	67	20	87
99	Adam Mircea	65	22	87
100	Bebea Nicolae	85	0	85

REFERINŢE
1. SSMR, Gazeta Matematică, Ediţie electronică (1895-2005), SSMR şi
SOFTWIN, http://www.gazetamatematica.net

2. Mircea Trifu, „FENOMENUL GAZETA MATEMATICĂ LA 110 ANI, O
(posibilă) istorie despre fapte şi oameni”,
http://www.gazetamatematica.net/?q=node/26
3 Mircea Trifu, „Ion Ionescu (Bizet) (1870-1946) „, http://www.viitoriolimpici.ro,

http://www.viitoriolimpici.ro/olimp/staticContent/history/profile_3_docs/IstoriaMatematicii3.pdf

4. M. Vlada, „Tehnologii creative şi inovative în Învăţământul
virtual – Conferinţele CNIV şi ICVL”,
http://topub.unibuc.ro/?p=558,
http://virtuallearning.ning.com
5. M. Vlada, 2010: Gazeta Matematica la 115 ani de aparitie. Apărut
în: Elearning.Romania, 2010-02-08. Bucureşti
6. LKD,
http://virtuallearning.ning.com/forum/topics/2010-gazeta-matematica-la-115